Vampirul balcanic

Vlatković, Maja. (2017). Vampirul balcanic. Diploma Thesis. Filozofski fakultet u Zagrebu, Department of Roman Languages and Literature
Department of South Slavic Languages and Literature. [mentor Manea-Grgin, Castilia].

Preview

PDF (Croatian) Download (542kB) | Preview

Abstract

Vampirul este cea mai populară făptură în literatură și în filme. Există multe variante ale acestui personaj, cu trăsături diferite: există vampiri ca Edward din seria de cărți Amurg (Twilight, 2005-2008), vampiri care nu trăiesc etern, cum ar fi vampirul din romanele lui Darren Shan sau personaje ca Lestat , cel mai popular vampir care a fost și cântăreț etc. Principala caracteristică a vampirului este că acesta se schimbă cu timpul, iar schimbarea nu este legată doar de prezent și viitor, ci și de trecut. Se poate de spus că figura vampirului există atât timp cât există și omenirea, deoarece legendele despre vampiri fac parte din cultura umană. De exemplu în Imperiul Babilonian s-a crezut în emmu, o întruchipare a sufletului decedaților care au murit prea devreme sau au fost uciși. În religia egiptenilor antici se credea că dacă la înmormântarea unei persoane nu s-au respectat riturile funerare, partea sufletului care se numea ka, părăsea mormântul în căutare de sânge. O credință similară a existat și în Grecia Antică, dar partea sufletului se numea eidolon. În regiunea balcanică, de asemenea, au existat multe povestiri despre vampiri, sau decedați care părăsesc mormintele în căutare de sânge. În Macedonia, domnul Marko Cepenkov a adunat mai multe povestiri orale în cartea sa Povestiri populare macedonene (Македонски народни приказни), unele conținând povestiri despre vampiri. În unele teritorii românești se credea în oameni care, după moarte, se transformau în lupi sau în oameni, care ca și vampirii, aveau două inimi. Cu toate că aceste credințe erau din popor, au existat și documente sau persoane istorice, care se considerau a fi vampiri, cum ar fi de exemplu Elisabeta Bathory, o contesă maghiară sau Vlad Țepeș, domnul Țării Românești. Să nu uitam și de cazul lui Arnaut Pavle din secolul al 18-lea de pe teritoriul Serbiei din cauza căruia s-a început epidemia vampirilor în Europa, aceasta terminând-se când împărătească Maria Terezia din Austria a introdus o lege prin care s-a interzis săparea mormintelor și mutilarea cadavrelor.

Actions (login required)

View Item